joi, 27 mai 2010

Analiză SWOT comuna Uivar

ANALIZA SWOT COMUNA UIVAR


1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Apropierea de resedinta de judet si alte centre urbane (la 35 km distanţă (pe calea ferată) de reşedinţa acestuia, municipiul Timişoara), Jimbolia – 25 km

Posibilitate de circulatie rutiera catre Timisoara si Jimbolia

Comuna este formata din patru sate apartinatoare: Pustinis, Rauti, Sinmartinul Maghiar si Uivar

Se află la intersecţia unei importante căi de comunicaţie ce fac legătura dintre România şi spaţiul ex-iugoslav, fiind la graniţa dintre România şi Serbia

Reteaua de iluminat public este bine pusa la punct

Conditii geografice (climaterice) foarte favorabile

Existenta resursei naturale (argila) si a apelor geo-termale

Sol bun pentru agricultura

Exista 2 farmacii

Grad de poluare scazut, existenta beltilor care pot imbogatii microclimatul

Cadru natural adecvat dezvoltarii turismului si a formelor alternative ale acestuia (existent baltii, specii de pasari rare), posibilitatea de extindere, dezvoltare ale acestora

Retea de electricitate de care dispun toate gospodariile

Televiziune prin cablu si internet

Pe teritoriul comunei s-au descoperit resturi ale unor aşezări neolitice, dar şi daco-romane şi medievale

Existenta sit arheologic din epoca bronzului

Modernizarea drumurilor comunale

Realizarea retelei de canalizare, apa si a unei statii de epurare

Reteaua de invatamant scolar este redusa, existand doar 4 scoli primare si 4 gradinite

Comuna detine 10 biserici

Punct muzeistic care prezinta obiecte de o valoare istorica deosebita

Exista in comuna Uivar o biblioteca publica

PUNCTE SLABE

Comuna Uivar este situata pe un sol cernoziomic, cu apa freatica foate ridicata

Starea drumurilor si a strazilor – din comuna este precara

Servicii deficitare pentru calatorii cu trenul catre Timisoara si satele din jur

Nu exista transport in comun

Lipsa apei potabile curente si a canalizarii (majoritatea familiilor au in gospodarii foraje proprii)

Slaba putere de cofinantare a autoritatii publice, pentru a implementa proiecte majore in ceea ce priveste dezvoltarea comunitara

Nu exista un sistem de colectare selectiva a gunoailor – inexistenta unei depozitari ecologice a deseurilor

Nu este inca rezolvata problema deponeului de gunoi

Chiar daca avem posibilitati de agrement, infrastructura este foarte proasta

Lipsa retelei de gaz

Nu exista dispensar in Rauti si Sam. Maghiar

In satele apartinatoare strazile sunt acoperite cu piatra sparta

Nu exista spatii de recreere sau de joaca pentru copii

Scolile si gradinitele necesită reabilitări

Nu există un centru de joaca si recreere pentru copii

OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara (prin investitori)

Accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale

Regenerarea comunitatilor rurale

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean;

AMENINŢĂRI


Deteriorarea infrastructurii fizice deja existente

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene

2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Populatie totala a comunei este de 2781 locuitori

Populatia este multietnica

PUNCTE SLABE

Absenta unor programe pentru educatia adultilor de-a lungul vietii

Nu exista cadre didactice titularizate, majoritatea fac naveta

Lipsa acuta de locuri de munca

Tendinta de crestere a ratei somajului este de lunga durata

Mare parte din populatie se ocupa de agricultura

Migrarea tinerilor de la sat spre oras

Nu exista programe de constientizare a populatiei cu privire la strangerea selectiva a gunoaielor

Putine personae cu studii superioare

Neimplicarea civica

Bilant demografic general negative

Scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor

Imbatranirea populatiei din comuna

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul porgramelor POS - DRU;

AMENINŢĂRI

Creşterea abandonului şcolar datorită situaţiei economice naţionale

Inexistenţa coeziunii sociale

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pietei muncii

3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Existenta in comuna Uivar a unor agenti economici care ajuta la dezvoltarea localitatii si crearea de locuri de munca (Sumida)

Existenta unui numar de 11 firme care lucreaza terenuri agricole

Exista sectie industriala Sumida (50 angajati)

PUNCTE SLABE

Absenta unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale si de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare

Accesul limitat al IMM-urilor la surse de finantare

Absenta unor programe locale de dezvoltare a mestesugurilor si industriilor traditionale

Dezvoltarea scazuta a infrastructurii de afaceri

Colaborare slabă între APL, societate civilă şi sectorul de afaceri local

Teama localnicilor faţă de investitiile turistice

Lipsa unei strategii de dezvoltare turistice

OPORTUNITĂŢI

Cresterea capacitatii antreprenoriale

Dezvoltarea cooperarii locale

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură)

AMENINŢĂRI

Legislatia in continua schimbare

Fiscalitatea este excesivă

Lipsa măsurilor active de sustinere a activitatilor economice


4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)


PUNCTE TARI


Parteneriate ONG-Administratie (prin Banat-Ripensis)

Deschiderea Primariei catre parteneriate sociale

Exista sarbatorilor cu traditie locala

Exista formatiuni de dans popular si modern

Multiculturalismul care produce un amestec bogat de idei şi de perspective esenţiale pentru o calitate ridicată a vieţii

In comuna isi mai desfasoara activitatea un punct muzeistic care prezinta obiecte de o valoare istorica deosebita (cum ar fi o masca a zeilor unicat), morminte, un altar pentru ritualuri, locuinte din perioada neolitica, datand din anul 4500 i. Hr.., considerata ca fiind cea mai mare de acest gen din Balcani

Exista un Centru de Servicii Sociale pentru Copii

Implicarea şi colaborarea dintre APL şi sfera civilă (cetăţenii)

Dotari pentru interventii in situatii de urgenta

PUNCTE SLABE

Pe raza comunei nu exista ONG-uri active

Interes scazut a agentilor economici fata de problemele sociale

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

Nu este experienta in implementarea de proiecte cu finanţare externă, inclusiv transfrontaliere

Pierderea traditiilor

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a unor finanţatori tradiţionali

Programele europene care sprijineau dezvoltarea serviciilor sociale, acoperind cheltuielile de funcţionare pe o anumită perioadă, au fost sistate
Continue Reading...

Analiză SWOT Otelec

ANALIZA SWOT COMUNA OTELEC

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Localitate in apropierea granitei cu Serbia

Iluminatul public este reabilitat, inclusiv pe strazile limitrofe

Exista rezerve de terenuri pt investitii (60ha)

Biserica veche in Ionel (1850)

Dupa inundatii cladirile primariei, scolii, gradinitei sunt renovate

Exista transport in comun (Autotim)

Caminele culturale (2) sunt intr-o stare buna

Exista farmacie si dispensar in Otelec

Exista 2 balti

PUNCTE SLABE

Comună nou infiintata

Biserica catolica din Otelec are nevoie de renovare in interior

Biserica veche nu are atestare de monument istoric

Panza freatica foarte sus (apa in gradini)

Pericol de inundatii

Nu exista sala de sport nici in scoala

Este nevoie de amanajarea de spatiu verde

90% au foraje proprii in Otelec si 70% in Ionel

In curs de executie alimentarea cu apa potabila

NU exista spatii de joaca si recreere pentru copii

NU exista farmacie si dispensar in Ionel

Nu exista cabinet stomatologic

Nu există serviciu de ambulanţă (vine din Uivar)

OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara (prin investitori)

Accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale

Regenerarea comunitatilor rurale

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean;

AMENINŢĂRI

Deteriorarea infrastructurii fizice deja existente

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene

2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Exista populatie multietnica

Multiculturalismul care produce un amestec bogat de idei şi de perspective esenţiale pentru o calitate ridicată a vieţii

PUNCTE SLABE

Slaba calificare a fortei de munca

Scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor

60 de familii traiesc din agricultura-otelec, in Ionel- 10 familii

Cadrele didactice (50%)- sunt navetiste

Nr de elevi inscrisi la scoala usor in scadere

OPORTUNITĂŢI

Acordarea de facilităţi pentru investitori, angajatori şi angajaţi

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul porgramelor PHARE şi POS - DRU

AMENINŢĂRI

Inexistenţa coeziunii sociale

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pietei muncii

3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

3 societăţi agricole importante

PUNCTE SLABE

Mediul economic este aproape inexistent

Teama localnicilor faţă de investitiile turistice

OPORTUNITĂŢI

Oportunitati de investitii in domeniu agricol, zootehnic si turistic

Cresterea capacitatii antreprenoriale

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură);

Diversificarea activitatilor economice

AMENINŢĂRI

Legislatia in continua schimbare

Fiscalitate extrem de ridicată

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Exista formatie de dans popular

Exista 2 ONG-uri in Otelec (As Fermierilor Maghiari si Pro Otelec)

In Ionel – există o asociaţie activă, intitulată Pro Iohanesfeld - a depus 2 proiecte spre finanţare pe diverse fonduri europene

PUNCTE SLABE

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a unor finanţatori tradiţionali

Programele europene care sprijineau dezvoltarea serviciilor sociale, acoperind cheltuielile de funcţionare pe o anumită perioadă, au fost sistate
Continue Reading...

Analiză SWOT comuna Lenauheim

ANALIZA SWOT COMUNA LENAUHEIM

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Acces facil în comună

Acces rutier către 4 oraşe importante: 15 km faţă de Jimbolia, 30 km distanţă faţă de Sînnicolau Mare, 40 km faţă de Timişoara, 70 km faţă de Arad;

Există 3 puncte de trecere a frontierei în zonă: Lunga şi Jimbolia – Serbia, Cenad – Ungaria

Există linie de cale ferată Lovrin-Jimbolia care trece prin toate cele 3 sate ale comunei

Sol bun pentru agricultură, fertile

Bazin legumicol

Terenul agricol este exploatat în proporţie de 99%

Din 10.000 h de teren aproximativ 8500 ha sunt comasate

Există canale pentru irigări/desecări, legătură între râul Mureş şi Beba Veche

Există puţuri forate cu apă termală

Există analize pentru apa termală care arată că are proprietăţi balneare

Nu există surse de poluare importante

Risc redus de calamităţi

Pânza de apă freatică, primul nivel la 6 m

Există reţea de iluminat public reabilitată

Există reţea de alimentare cu apă realizată în proporţie de 90% şi se realizează extinderi periodice

Există reţea de telefonie fixă şi mobilă, precum şi acces internet

Muzeu categorie A şi casă memorială Nikolaus Lenau

Atracţii turistice:
Biserica catolică din Lenauheim
- Monumentul Soldatului Necunoscut
- Cimitirul Grabaţ – groapa comună
20 km de Rezervaţia Naturală Satchinez
20 km de Parcul Natural Lunca Mureşului

Există gropi de împrumut (bălţi) care ar putea deveni locuri de agrement

Şcoli cu clasele I-VIII în toate cele 3 sate

Grădiniţe în toate localităţile comunei

3 biserici ortodoxe, 3 biserici catolice

În fiecare localitate există cămine culturale

În fiecare localitate există terenuri de fotbal

Există locuri de joacă pentru copii în fiecare localitate

PUNCTE SLABE

Infrastructura de acces necesită îmbunătăţiri

Nu există reţea de canalizare

Nu există reţea de alimentare cu gaz

Anumite domenii agricole sunt slab dezvoltate: apicultura – achiziţii pavilioane pentru albine, legumicultura - nu există centru de achiziţie legume

Nu sunt perdele de protecţie în nici una din cele 3 localităţi

Canalele de desecare necesită decol matări şi staţii de pompare

Nu există surse de energie neconvenţională

Nu sunt trecute în patrimoniu cultural:
- bisericile catolice din Grabaţ şi Bulgăruş (construcţii de la 1700)
- fosta şcoală comunală din Bulgăruş
- cimitirul din Bulgăruş – groapă comună

Există gropi de gunoi, care necesită împădurire

Şcolile din Bulgăruş şi Lenauheim sunt nemodernizate

Toate şcolile necesită reparaţii

Grădiniţele necesită reparaţii

Toate cele 6 biserici necesită reparaţii

Nu există săli de sport

Căminele culturale necesită reparaţii

OPORTUNITĂŢI

Accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale şi îmbunătăţirii situaţiei mediului
Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean, regional şi naţional de care ar putea beneficia şi comunitatea locală

AMENINŢĂRI

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene

Criza economică şi diminuarea fondurilor pentru investiţii


2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Există tendinţa de migrare a populaţiei de la oraş la sat

Evoluţia populaţiei şcolare este constant

Majoritatea agricultorilor au un certificat de calificare

PUNCTE SLABE

Şomajul este în creştere

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul porgramelor POS - DRU;

AMENINŢĂRI

Creşterea abandonului şcolar datorită situaţiei economice naţionale

Inexistenţa coeziunii sociale

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pietei muncii



3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Din 10.000 h de teren aproximativ 8500 ha comasate

10 societăţi agricole importante

Asociaţia crescătorilor de animale din Bulgăruş

2 mori: Grabaţ şi Bulgăruş

1 brutărie în Bulgăruş

Există 2 baze de recepţie cereale

1 fermă de porci în Bulgăruş

Există meserii tradiţionale: o familie din Lenauheim împleteşte nuiele (coşuri, mături)

Există tâmplărie în Grabaţ

Există magazine alimentare şi nealimentare în toate cele 3 satele

Există baruri în toate localităţile

Există magazin de piese auto în Grabaţ

Există depozit materiale construcţii în Bulgăruş

1 farmacie şi 1 cabinet veterninar în Grabaţ

1 cabinet veterinar în Lenauheim

Farmacie umană în Bulgăruş şi Grabaţ

Dispensare cu medicii de familie în toate 3 localităţile

2 cabinete stomatologice în Bulgăruş şi Lenauheim

Există medici veterinari permanenţi

Există permanenţă medicală prin asistenţi medicali

PUNCTE SLABE

Resursa de apă termală este nevalorificată

Slab dezvoltat sectorul legumicol şi al floriculturii: nu există sere, sisteme de încălzire

Nu există centru de achiziţie legume şi prelucrare legume

Nu există locuri de cazare

Nu există centru de informare

Nu există permanenţă medical

Sectorul turismului de agrement este foarte slab dezvoltat, deşi are potenţial

OPORTUNITĂŢI

Cresterea capacitatii antreprenoriale

Dezvoltarea cooperarii locale

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură);

AMENINŢĂRI

Legislatia in continua schimbare

Fiscalitatea este excesivă

Lipsa măsurilor active de sustinere a activitatilor economice

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Abandonul şcolar la nivel liceal şi profesional este redus

Există 3 asociaţii sportive în fiecare localitate câte una

Se desfăşoară periodic în comună competiţii sportive, activităţi pentru tineri, spectacole de teatru – în fiecare an de 8 Martie a devenit deja tradiţie să fie prezentată o piesă de teatru

Există Avocaţia civică „Pro Lenau” în Lenauheim şi „Satul Bănăţean” în Grabaţ

Femeile sunt active în viaţa satului Grabaţ, înfiinţând Clubul Femina

Există un centru de zi pentru copii cu disabilităţi la Lenauheim, finanţat de către Asociaţia Mâini
Tâmăduitoare şi Consiliul Local

Există case de tip familial pentru copiii orfani, finanţate de Fundaţia Hertz fur Kinder

Există post de poliţie

Formaţie de dansuri populare „Fiii satului” – Lenauheim

Există trupă de teatru femei

Grup vocal bisericesc Grabaţ

Club femina Grabaţ

Sărbători ale comunei: Ruga satului Grabaţ (15 august), Ruga satului Lenauheim (8 septembrie), Ruga satului Bulgăruş (8 noiembrie)

Se organizează anual: concurs de degustare vinuri,
tăierea porcului

Există trupă de colindători

Se organizează periodic întâlnirea „Fiilor satului”

PUNCTE SLABE

Clubul femina nu este constituit juridic

Nu există sufieciente resurse financiare pentru câte activităţi comunitare ar putea derula clubul

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a unor finanţatori tradiţionali, precum Fundaţia Soros

Programele europene care sprijineau dezvoltarea serviciilor sociale, acoperind cheltuielile de funcţionare pe o anumită perioadă, au fost sistate
Continue Reading...

Analiză SWOT orașul Jimbolia

ANALIZA SWOT ORASUL JIMBOLIA

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Apropierea de resedinta de judet si alte centre urbane (la 39 km distanţă (pe calea ferată) de reşedinţa acestuia, municipiul Timişoara), Sannicolau Mare – 45 km

Se află la intersecţia unor importante căi de comunicaţie ce fac legătura dintre România şi spaţiul ex-iugoslav, fiind un important punct de frontieră feroviar şi rutier la graniţa dintre România şi Serbia, (4 km pâna la frontiera Româno-Sârbă).

Se află in apropierea frontierei cu Ungaria (prin vama CENAD) (drumul naţional 59C care face legătura cu oraşul Sânnicolau Mare şi Vama Cenad), Budapesta, capitala Ungariei, aflată la o distanţă de 272 de kilometri

Se afla localizata la o distanta de sub 700 km de 3 capitale europene

Conditii geografice (climaterice) foarte favorabile

Existenta resursei naturale (argila) si a apelor geo-termale

Sol bun pentru agricultura (clasa I)

Infrastructura de transport rutier Jimbolia- Timisoara este optima

Strazile largi din oras atenueaza vibratiile automobilelor

Existenta unei statii de epurare

Uzina de apa este modernizata

Acoperire mare (75%)– retea de gaz metan

Risc scazut de calamitati

Acoperire integrala cu retea de telefonie

Spitalul „Karl Diel” din Jimbolia acopera necesitatile stricte ale locuitorilor din Jimblolia si satele din jur si este dotat cu sectiile de baza si servicii conexe, de dimensiune medie

Nu exista pericol de inundatii

Exista 6 muzee

Grad de poluare relativ mic, existenta de zone verzi si băltile care pot imbogatii microclimatul

Cadru natural adecvat dezvoltarii turismului si a formelor alternative ale acestuia (existent baltii, specii de pasari rare), posibilitatea de extindere, dezvoltare ale acestora

Mediul natural nu este afectat seminificativ de poluare, activitatile industrial nefiind dezvoltate foarte mult

Resurse de ape geo-termale

Indice ridicat de zona verde/locuitor

Posibilitati de agrement (pescuit etc) la băltile din Jimbolia

Posibilitati de agrement la Strandul termal din Jimbolia

In ultimii ani s-au plantat peste 30.000 de puieti pe teritoriul localitatii

Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice (nu mai sunt disponibile locuinte de stat)

Cresterea investitiilor destinate reabilitarii unităţilor scolare

Existenta unei scoli noi (Scoala cu clasele I-VIII)

Existenta a doua Sali de sport moderne

Inceperea lucrarilor pentru constructia campusului scolar

Existenta unui internat cu capacitate de 50 de locuri

Dotarea unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale este optima

PUNCTE SLABE

Jimbolia este situata pe un teren mlastinos care necesita fundatii speciale pentru constructii grele

Apa freatica ridicata

Slabe resurse în subsol, altele decat argila

Lipsa centurii de ocolire a orasului

Starea tehnica precara a drumurilor, strazilor – din oras

Servicii deficitare pentru calatorii cu trenul catre Timisoara si satele din jur

Nu exista transport in comun

Nu exista pista pentru biciclisti

Nu exista „Centru Civic” – ar fi de preferat ca circulatia auto din centrul orasului sa fie inchisa
Lipsa canalizarii (in prezent Jimbolia detine doar 8 km de canalizare)

Stadiu avansat de uzura – peste 35% din reteaua de distributie a apei potabile

Slaba putere de cofinantare a autoritatii publice, pentru a implementa proiecte majore in ceea ce priveste canalizarea

Nu exista un sistem de colectare selectiva a gunoailor – inexistenta unei gestinui ecologice a deseurilor

Unitati de sanatate invechite – aparatira folosita este invechita

Lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de specialitate medicala (nu exista aparatura moderna)

Nu exista oficiu de cadastru

Nu este inca rezolvata problema deponeului de gunoi

Lipsa iluminatului public pe strazile marginase

Nu exista judecatorie (s-au sistat lucrarile)

Chiar daca exista istorie si povesti in zona acestea sunt pe cale sa se uite (castelul Cseconiks, etc)

Nu exista cinemetograf

Chiar daca avem posibilitati de agrement (balti, strand etc), infrastructura este foarte proasta

Lipsa perdelelor de protectie

Insuficenta exploatare a apelor geo-termale

Lipsa sistemelor de energie alternativa

Lipsa unor indicatoare rutiere si a unor semne de directionare in cel putin o limba de circulatie
internationala

Numarul foarte mic de unitati de cazare

Deficit de locuinte sociale

Nu exista cresa pentru copii intre (2 si 3 ani)

Insuficente spatii de joaca pentru copii

OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara (prin investitori)

Regenerarea comunitatilor rurale

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean, regional şi naţional de care poate beneficia localitatea

AMENINŢĂRI

Deteriorarea infrastructurii fizice deja existente

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene

2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Reteaua de invatamant scolar este diversificata (invatamant clasic, alternativ, in limbile
maghiara si germana)

Apropierea de Centrul Universitar Timisoara

Cresterea numarului de cadre didactie calificate

Existenta cabinetelor de orientare scolara şi a personalului specializat

Exista personal medical specializat

Multiculturalismul care produce un amestec bogat de idei şi de perspective esenţiale pentru o calitate ridicată a vieţii

PUNCTE SLABE

Autonomia unitatilor de invatamant este redusa

Nu exista o clasa de alfabetizare

Absenta unor programe pentru educatia adultilor de-a lungul vietii

Slaba implicare a parintilor in sistemul educatioanal

Lipsa solidaritatii sociale

Bilant demografic general negativ

Evoluţie demografică – tendinţă de scădere, rata natalităţii în descreştere

Nivel de salarizare redus

Atitudine negativă faţă de muncă în rândul şomerilor

Ofertă de locuri de muncă redusă numeric şi nemotivantă

Lipsa ofertei de angajare pentru personal cu calificare medie şi superioară

Demotivatia remunerativa si de ascensiune profesionala genereaza un flux migrator ascendent al fortei de munca calificate in localitati mai mari si in strainatate (in special a tinerilor).

Sistemului de consiliere în carieră, instruire şi formare profesională slab dezvoltat

Nu exista programe de constientizare a populatiei cu privire la strangerea selectiva a gunoaielor

Scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor

OPORTUNITĂŢI

Acordarea de facilităţi pentru investitori, angajatori şi angajaţi;

Atragerea şi implicarea unor organizaţii specializate private pe piaţa forţei de muncă

Fonduri alocate de catre UE pentru dezvoltarea resurselor umane. (POS – DRU)

Existenţa programelor de finantare nerambursabila in domeniul dezvoltarii capitalului uman;

Parteneriate între instituţiile de învăţământ, sectorul economic şi administraţia publică locală

Programe de finanţare accesibile unităţilor şcolare în parteneriate cu autorităţi publice (Phare Tvet, Socrates, Comenius, Leonardo da Vinci)

Extinderea informatizarii procesului educativ

Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere axa prioritară în POSDRU

Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii - domeniu major de intervenţie în POSDRU

AMENINŢĂRI

Inexistenţa coeziunii sociale.

Tendinţa de emigrare a forţei de muncă, în special a celei tinere şi calificate

Deplasarea forţei de muncă către oraşele mai dezvoltate


3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat

Cresterea intreprinzatorilor privati straini pentru zona Jimbolia in perioada 2001-2009

Exista posibilitatea de a crea un Parc Industrial care sa atraga in zona mai multi investitori

Industrie emergenta-auto (scaune, bobine, etc)

Fabricile din zona atrag muncitori si din zonele invecinate Jimboliei

Deschiderea administratiei actuale fata de investitori;

Exista 4 farmacii

Existenţa cabinetelor medicale de familie (5)

Existenta unui Centru de Afaceri

Existenta a doua centre comerciale (Penny si Profi)

Potenţial turism specific istoric, cultural, religios : muzee, manifestari culturale, ruga

Existenta unei ferme de crestere a porcilor

Existenta unei ferme de crestere a puilor

Existenta a trei crescatori individuali de ovine (100-300 capete)

PUNCTE SLABE

In zona, in ultimii ani s-a redus dezvoltarea IMM-urilor

In fabricile din zona nu sunt locuri de munca pentru absolventii de studii superioare

Absenta unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale si de promovare a
industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare

Disparitaia industriei traditioanle bazate pe resurse locale (industria ceramicii, prelucrarii primare a canepii)

Disparitaia industriei traditioanle (Otter, nasturi)

Accesul limitat al IMM-urilor la surse de finantare

Absenta unor programe locale de dezvoltare a mestesugurilor si industriilor traditionale

Interes scazut a agentilor economici fata de problemele sociale

Ctorii economici nu pot oferi locuri de munca pentru absolventii de studii superioare (nivel economic scazut)

Nivele de salarizare insuficiente;

Sectoare neacoperite în domeniul serviciilor;

Lipsa investitiilor in asigurarea sustenabilitatii energetice a agentilor economici din surse regenerabile;

Serviciile de consultanta in domeniul afacerilor slab dezvoltate;

Lipsa de flexibilitate a agentilor economici cu privire la adaptarea la cerintele pietei;

Piata agroalimentara nu este modernizata conform standardelor europene;

Lipsă spirit de asociere între agricultori pentru crearea fermelor competitive

Productivitate scăzută a sectorului agricol tradiţional;

Lipsă industrie prelucrătoare de legume şi fructe;

Targ de animale neconform;

Lipsa mai multor furnizori de televiziune prin cablu pentru concurenta

Lipsa unei strategii zonale de dezvoltare a turismului

Lipsa mijloacelor financiare si investitii mici realizate in turism

OPORTUNITĂŢI

Programe naţionale de stimulare a demarării de noi afaceri sau pentru dezvoltarea celor existente

Accesul la INTERNET este o oportunitate pentru o informare rapidă şi corectă;

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură);

Promovarea industriilor si tehnologiilor inovante, acelor nepoluante cu valoare adaugata mare si sustenabile financiar;

Posibilitatea atragerii investitorilor straini si crearea de locuri de munca prin imbunatatirea infrastructurii si imaginii orasului.

Incurajarea parteneriatelor intre intreprinzatorii locali si straini

Dezvoltarea firmelor specializate in consultanta in afaceri si proiecte de investitii.

Includerea Jimboliei in circuite tematice ale judetului, ca o premiza pentru dezvoltarea turismului cultural

AMENINŢĂRI

Schimbari frecvente in legislatia economica si cea fiscala;

Fiscalitate ridicata;

Insuficiente instrumente financiare pentru sustinerea I.M.M.-urilor

Lipsa capacitatii de atragere a investitorilor straini.

Capacitatea de absorbtie limitata a fondurilor structurale/adaptarea lenta la cerintele administrarii fondurilor structurale.

Costuri ridicate ale investitiilor in turism

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Parteneriate ONG-Administratie

Interes si capacitate ONG

Existenta a cinci ONG-uri locale

Deschiderea Primariei catre parteneriate sociale

Existenta cooperarilor internationale si infratiri intre orase

Fondurile atrase de ONG-ri din afara comunităţii reprezintă o sursă importantă a dezvoltării
economice locale

Experienta in implementarea de proiecte transfrontaliere

La nivelul orasului exista o serie de activitati din cadrul unor proiecte care s-au permanentizat:
tabara de ceramica si jucarii din lemn, festival coral

Exista sarbatori cu traditie locala : O brad frumos, Ignat etc

Exista formatiuni de dans popular si modern

Traditie corala Corul Floris

Existenta BCC

Existenta echipelor sportive (lupte libere, karate, fotbal, handbal) si a spatiilor special amenagate
pentru acestea (teren handhal, sport, sala karate, lupte)

Existenta proiectelor educationale (after scool, parteneriate cu Filarmonica etc)

Existenta SAM (Scoala de arte si meserii) in cadrul Grupului Scolar „Mihai Eminescu”

Un număr mare de confesiuni religioase foarte bine organizate din punctul de vedere al statutului
religios (adventiști de ziua a șaptea, Martorii lui Iehova, ortodocşi)

Existenta a unui numar de 3 asociatii care contribuie la protectia sociala (Blythswood-Centru de zi pentru 40 de copii din familii dezavantajate si „Nu ma Uita” – Centru de zi pentru copii cu handicap, „Sf. Francisc” – centru de zi pentru copii din familii dezavantajete de etnie maghiara

Existenta institutiilor de interes local (Administratie Fiscala, Punct de Lucru Ajofm, Punct de Locru al casei de pensii etc)

Sarbatori traditionale ale orasului (Zilele Jimboliene, Ruga, O brad frumos, Jimbo Blues)

In plin proces de noi traditii

Exista clubul Femina

Jimbolia este un centru cultural istoric important din judet

Existenta unui Club al Copiilor

Existenta Centrului de Resurse Educationale (CREDO)

PUNCTE SLABE

Nu există date statistice, cercetarea lipseşte

Nu existe proiecte in parteneriat intre ONG-urile locale (vocea comuna este slaba)

Slaba implicare a cetăţenilor în comunitate

Insuficenta implicare a societatii civile in viata culturala

Nu exista ziar local

Oferta culturala este nediversificata

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

Inexistenţa la nivelul instituţiilor administraţiei publice locale a unor servicii/departamente
specializate în relaţia cu ONG-le

Lipsa surselor de finanţare locală (din surse publice sau private) adresate ONG-urilor

Slaba vizibilitate a activităţilor ONG-lor în mass-media locală şi naţională

Lipsa unor structuri de reprezentare a intereselor ONG-lor la nivel naţional şi chiar european

Insuficienta integrare in circuitul national si international

Promovarea slaba a obiectivelor culturale

Putere redusă a sectorului neguvernamental de a asigura reţele de asistenţă pentru categorii defavorizate

În ciuda numărului mare de ONG-ri se constată existenţa unei discrepanţe între numărul de ONG-ri înregistrate şi numărul ONG-urilor

Promovarea slaba a obiectivelor culturale active

Implicarea insuficenta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare

Neimplicarea civica

Pierderea traditiilor

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a activităţii unor finanţatori tradiţionali
Continue Reading...

Analiză SWOT comuna Gottlob

ANALIZA SWOT COMUNA GOTTLOB

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Acces rutier şi feroviar

Pe calea ferată Gottlobul are legătură cu 2
oraşe importante: Timişoara şi Arad

Acces facil în comună, 6 km până la DN6 Timişoara-Vama Cenad

Dispunere între 3 oraşe: 20 km faţă de Jimbolia, 25 km faţă de Sânnicolau Mare şi 60 km de Timişoara

Sol bun pentru agricultură, fertil

Zonă cu risc natural redus

Drumurile stradale sunt în proporţie de 80% asfaltate

Reţea de iluminat public în ambele localităţi ale comunei

Reţea curent electric 100 % din populaţie beneficiară

Televiziune prin cablu 75 % din populaţie beneficiară

Servicii de telefonie fixă 54 % din populaţie beneficiară

Servicii de telefonie mobilă 47 % din populaţie beneficiară

Serviciul public de distribuţie a apei potabile 72.87 % din populaţie beneficiară

În Gottlob există cabinet medical şi farmacie umană

Şcoală nouă în Gottlob (extinsă şi modernizată)

Grădiniţă reabilitată în Gottlob

Există la Vizejdea şcoală primară şi grădiniţă în curs de reabilitare

Bibliotecă şcolară şi laborator de informatică

Centru de documentare informatizată la şcoală

Sală de sport în incinta curţii şcolii din Gottlob

4 biserici în Gottlob şi 3 în Vizejdea

În incinta primăriei există un minimuzeu al tradiţiilor şi datinilor populare gottlobene

În Gottlob există o mică baltă care ar putea deveni zonă de agreement

În localitatea Vizejdea există Canalul Galaţca

PUNCTE SLABE

Nu există reţea de canalizare

Trotuarele necesită modernizare

În localitatea Vizejdea sistemul de alimentare cu apă potabilă necesită reabilitare şi extindere

Nu există cămin cultural în Gottlob

Căminul cultural din Vizejdea trebuie reabilitat

Nu există bibliotecă comunală

În localitatea Vizejdea şcoala se desfăşoară simultan în aceeaşi sală de clasă

Grădiniţa din Vizejdea este în aceeaşi situaţie cu şcoala

Balta din Gottlob necesită amenajare pentru a putea fi introdusă în circuitul turismului de agreement

Canalul din Vizejdea necesită amenajări pentru a putea fi introdus în circuitul turismului de agreement

Capela din cimitirul Gottlob necesită reabilitare

Este necesară o zonă de pădure, ca şi perdea de protecţie natural

OPORTUNITĂŢI

Accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale şi îmbunătăţirii situaţiei mediului

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean, regional şi naţional de care ar putea beneficia şi comunitatea locală

AMENINŢĂRI

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene

Criza economică şi diminuarea fondurilor pentru investiţii


2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Există tendinţa de migrare a populaţiei de la oraş la sat

Evoluţia populaţiei şcolare este constantă

Populaţia are o structură multietnică: români, germani, maghiari, rromi, ucrainieni, bulgari,
slovaci, italieni, sârbi

Cadrele didactice sunt titulare şi calificate

PUNCTE SLABE

Şomajul este în creştere

Slabă calificare a forţei de muncă

30% dintre cadrele didactice sunt navetiste

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul porgramelor POS - DRU;

AMENINŢĂRI

Creşterea abandonului şcolar datorită situaţiei economice naţionale

Inexistenţa coeziunii sociale

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pietei muncii


3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Terenul agricol este exploatat în totalitate

Anual, din agricultură se obţin cantităţi mari de: cereale, pepeni şi legume

Există 9 unităţi de comerţ şi 2 societăţi agricole

În gospodării se obţin produse tradiţionale diverse: mezeluri, băuturi alcoolice, preparate
culinare, miere de albine

Există 1 restaurant şi 1 cofetărie în Gottlob

Compania Morranduzzo este cel mai cunoscut producător de podoabe şi ornamente de
Crăciun din România

“Lubeniţa de Gottlob” şi “Legumele de Gottlob” vor deveni în timp scurt mărci înregistrate

Producătorii agricoli se află la doar 6 km distanţă de cea mai mare piaţă agro-alimentară din zonă, piaţa de la Lovrin

Există permanenţă medicală prin asistenţi medicali

PUNCTE SLABE

Nu există asociaţii de producători

Nu există activităţi meşteşugăreşti

Produsele tradiţionale nu sunt valorificate

OPORTUNITĂŢI

Cresterea capacitatii antreprenoriale

Dezvoltarea cooperarii locale

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură)

AMENINŢĂRI

Legislatia in continua schimbare

Fiscalitatea este excesivă

Lipsa măsurilor active de sustinere a activitatilor economice

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

În comună există echipă de fotbal

Formaţie de majorette

Formaţie de dansuri populare “Doina Gottlobului”

Revistă şcolară, apariţie lunară “Tinere speranţe Gottlobene”

Cerc de teatru la clasa aII-a

Formaţie de dansuri şcolară “Florile Gottlobului”

Societatea civilă este reprezentată în special de femei, care s-au constituit în Clubul femina – au întâlniri săptămânale şi organizează evenimente pentru comună

Există 2 ONG-uri, unul al clubului de fotbal, iar celălalt al formaţiei de majorette

Evenimente anuale: Festivalul Lubeniţei şi Zilele Gottlobului

PUNCTE SLABE

Clubul femina nu este constituit juridic

Nu există sufieciente resurse financiare pentru câte activităţi comunitare ar putea derula clubul

Nu există permanenţă medical

Nu există program “şcoală după şcoală”

Nu există professor de sprijin pentru copiii care au nevoi educaţionale speciale

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a
grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a unor finanţatori tradiţionali, precum Fundaţia Soros

Programele europene care sprijineau dezvoltarea serviciilor sociale, acoperind cheltuielile de funcţionare pe o anumită perioadă, au fost sistate
Continue Reading...

Analiză SWOT comuna Comloșu Mare

ANALIZA SWOT COMUNA COMLOȘU MARE

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Acces facil în comună

Acces rutier către 2 oraşe importante: Jimbolia şi Sânnicolau Mare

Există acces feroviar

Există 3 puncte de trecere a frontierei în zonă: Lunga şi Jimbolia – Serbia, Cenad – Ungaria

Sol bun pentru agricultură, fertil

Bazin legumicol

Există reţea de alimentare cu apă potabilă în toate localităţile

Există reţea de canalizare pentru 40% din consumatorii casnici

În fiecare sat există şcoală şi grădiniţă

Există 3 cămine cultural, în fiecare localitate, câte unul

Există 32 km de străzi

Există în localitatea Comloşu Mare Cămin pentru Persoane Vârstnice

Centru pentru persoane cu disabilităţi “Porţi deschise”, finanţat de Fundaţia Speranţa

Pe teritoriul comunei există un total de 1471 gospodării

PUNCTE SLABE

Nu există reţea de gaz

Căminele cultural sunt nemodernizate

Din cei 32 de drumuri comunale, 20 sunt neasfaltate

Trotuare nereabilitate

Sistem de deversare a apelor pluvial învechit

2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Există tendinţa de migrare a populaţiei de la oraş la sat

Evoluţia populaţiei şcolare este constant

PUNCTE SLABE

Şomajul este în creştere


3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Există societăţi agricole importante în comună

1 firmă construcţii

20 firme comerţ

2 saloane de coafură şi frizerie

3 cabinete medicale private

1 cabinet stomatologic

5 baruri şi 2 discoteci

1 pescărie în localitatea Lunga cu 2 ha luciu de apă

Există o pescărie dezafectată la Comloşu Mare, lângă pădure, pe o suprafaţă de 1 ha

Oportunităţi de investiţii în domeniu agricol, zootehnic şi turistic

PUNCTE SLABE

Turismul de agreement slab dezvoltat

Sectorul non-agricol este încă slab reprezentat

OPORTUNITĂŢI

Cresterea capacitatii antreprenoriale

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie a fondurilor europene ridicat (turism, agricultură);

Diversificarea activitatilor economice

AMENINŢĂRI

Legislaţia în continuă schimbare

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pieţei muncii

Lipsa măsurilor de susţinere a activităţilor economice

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Parteneriate ONG-APL (în principal prin Banat-Ripensis)

Deschiderea Primăriei catre parteneriate sociale

Există sărbătorilor cu traditie locală: rugi în fiecare sat, pomana porcului, etc

Există 2 asociaţii sportive de fotbal: Vulturii Bancom Comloşu Mare şi FC Comloşu Mic

În Comloşu Mare îşi desfăşoară activitatea Clubul Femina, cel mai vechi din microregiune

Fundaţia Speranţa are punct de lucru în comună

Există un parteneriat între Căminul pentru personae vârstnice şi Clubul Rotary

PUNCTE SLABE

Pe raza comunei nu există suficiente ONG-uri locale active

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

Nu au experienta în implementarea de proiecte cu finanţare externă, inclusiv transfrontaliere

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a activităţii unor finanţatori tradiţionali
Continue Reading...

Analiză SWOT comuna Checea

ANALIZA SWOT COMUNA CHECEA

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)


PUNCTE TARI

Acces facil în comună: rutier şi feroviar

Dispunere între 2 oraşe: 36 km distanţă faţă de Timişoara şi 11 faţă de Jimbolia

Există transport şcolar pentru cadre didactice şi copii

Sol bun pentru agricultură, fertile

Nu există risc de inundaţii

Nu există surse de poluare

Există canale de drenare a teritoriului

Terenul nu prezintă obstacole pentru înfiinţarea exploataţiilor agricole

Există reţea de iluminat public reabilitată

Există reţea de telefonie fixă şi mobilă, precum şi acces internet

Există bază sportivă funcţională

Şcoala din localitate este reabilitată

Există grădiniţă

Există dispensar medical dotat şi reabilitat

Există farmacie umană

Există cămin cultural parţial renovat

Există bibliotecă comunală

Există 3 biserici

PUNCTE SLABE

Nu există reţea de transport public

Nu există cabinet stomatologic

Nu există circumscripţie veterinară şi nici farmacie

Nu există parc de joacă pentru copii

Străzile comunale sunt nesfaltate

Nu există locuri de cazare

Nu există restaurant

Nu există posibilităţi de agrement în afara bazei sportive

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă nu se întinde pe toată suprafaţa localităţii

Nu există reţea de canalizare

Nu există reţea de gaz

Reţeaua de evacuare a apelor pluviale nu este modernizată

Există trotuare neasfaltate

Nu există staţie de tratare apă

OPORTUNITĂŢI

Accesarea de fonduri destinate dezvoltării infrastructurii rurale şi pentru îmbunătăţirea situaţiei mediului

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean, regional sau naţional
de care ar putea beneficia şi comunitatea

AMENINŢĂRI

Criza economică şi diminuarea fondurilor pentru investiţii

2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Există tendinţa de migrare a populaţiei de la oraş la sat

Abandonul şcolar la nivel liceal şi profesional este redus

Există forţă de muncă ieftină, parţial calificată

Populaţia are o structură multietnică: Români, sârbi, croaţi, maghiari, nemţi, Slovaci, rromi.

Cadre didactice stabile: 50% sunt titulare pe post

PUNCTE SLABE

Şomajul este în creştere

Slabă calificare a forţei de muncă

70% dintre cadrele didactice sunt navetiste

OPORTUNITĂŢI

Acordarea de facilităţi şi subvenţii guvernamentale pentru firmele care angajează şomeri

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene pentru Dezvoltarea Resurselor Umane sunt considerabile

AMENINŢĂRI

Situaţia economică actuală va diminua considerabil ponderea populaţiei active ocupate

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pieţei muncii

Nu se acordă atenţie suficientă conceptului de Life Long Learning, cu precădere pentru mediul rural


3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Terenul agricol este exploatat în totalitate

Anual, din agricultură se obţin cantităţi mari de materie primă: cereale, animale

Există un atelier de tâmplărie

Există 6 unităţi de comerţ

În gospodării se obţin produse tradiţionale diverse: mezeluri, băuturi alcoolice, preparate culinare, miere de albine

PUNCTE SLABE

Nu există moară, brutărie

Nu există spaţii de depozitare

Nu există asociaţii de producători

Nu există piaţă de desfacere, sistem de valorificare a produselor agricole

Nu există activităţi meşteşugăreşti

Nu există servicii de înfrumuseţare

Produsele tradiţionale nu sunt valorificate

OPORTUNITĂŢI

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie a fondurilor europene ridicat (turism, agricultură);

Diversificarea activitatilor economice

AMENINŢĂRI

Legislaţia în continuă schimbare

Lipsa măsurilor de susţinere a activităţilor economice

Fiscalitatea în continuă creştere descurajează întreprinzătorii privaţi


4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)


PUNCTE TARI

Parteneriate ONG-APL (în principal prin Banat-Ripensis)

Deschiderea Primăriei către parteneriate sociale

Tradiţii locale: Ruga satului, organizată de Biserica Ortodoxă, comunitatea sârbilor şi comunitatea Croaţilor

Există o formaţie de instrumentişti

2 formaţii de dansuri populare: de copii şi de tineri

Se organizează în cadrul Clubului elevilor activităţi extraşcolare

Există case de tip familial sprijinite Fundaţiei Siguranţa pentru Copii

Există un Cămin pentru Persoane Vârstnice susţinut de Mitropolia Banatului

PUNCTE SLABE

Nu există echipamente pentru situaţii de urgenţă

Nu există asistenţă medical permanentă

Nu există posibilităţi de petrecere a timpului liber (discotecă) sau de agrement

OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a unor finanţatori tradiţionali, precum Fundaţia Soros

Programele europene care sprijineau dezvoltarea serviciilor sociale, acoperind cheltuielile de funcţionare pe o anumită perioadă, au fost sistate
Continue Reading...

Analiză SWOT Cenei

ANALIZA SWOT COMUNA CENEI

1. TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Apropierea de resedinta de judet si alte centre urbane (la 28 km distanţă (pe calea ferată) de reşedinţa acestuia, municipiul Timişoara), Jimbolia – 25 km

Cai de acces: DN 59 B (Carpinis-Cenei-Deta) si DJ 591 (Cenei-Bobda-Timisoara)

Gara in comuna – Timisoara-Carpinis-Cenei- Ionel

Autostrada Szeged-Budapesta la120 km

Port – Periam la 80 km

Comuna Cenei are in componeta doua sate: Cenei si Bobda

Teritoriul comunei este strabatut de raul Bega Veche

Conditii geografice (climaterice) foarte favorabile

Sol bun pentru agricultura (clasa I)

Exista farmacii in cele doua localitati

Infrastructura de transport rutier Cenei- Jimbolia-Timisoara este optima

Risc scazut de calamitati

Acoperire integrala cu retea de telefonie

Grad de poluare relativ mic, existenta de zone verzi si balta

Cadru natural adecvat dezvoltarii turismului si a formelor alternative ale acestuia (existent
baltii), posibilitatea de extindere, dezvoltare ale acestora

Posibilitati de agrement (pescuit etc) la delta din Cenei

Existenta unei retele de electricitate in comuna Cenei, in procent de100%;

Existenta retelei de alimentare cu apa potabila in comuna in procent de 100%;

Utilizarea redusa a pesticidelor si îngrasamintelor

Existenta unui oficiu postal;

Obiective de cult: 2 biserici ortodoxe romane,in Cenei si Bobda, o biserica ortodoxa sarba, in Cenei, 2 biserici catolice, in Cenei (anul constr. 1896) si Bobda, ultima facand parte din patrimoniul national, dar aflandu-se intr-un avansat proces de degradare, ce poate fi vizitata doar in exterior

In comuna exista doua gradinite in Cenei si Bobda si doua scoli: in Cenei şi Bobda

Existenta in comuna a doua camine culturale in Cenei si Bobda

Existenta unei biblioteci in comuna

Comuna detine si sapte biserici in Cenei si Bobda.

PUNCTE SLABE

Nu exista transport in comun

Nu exista pista pentru biciclisti

Lipsa canalizarii

Slaba putere de cofinantare a autoritatii publice, pentru a implementa proiecte majore in ceea ce priveste canalizarea

Nu exista un sistem de colectare selectiva a gunoailor – inexistenta unei gestinui ecologice a deseurilor

Nu este inca rezolvata problema deponeului de gunoi

Nu exista cinemetograf

Chiar daca avem posibilitati de agrement (Delta, raul Bega Veche), infrastructura este foarte proasta

Insuficente spatii de joaca pentru copii

Lipsa echipamentelor de irigatii

Deficitul fondurilor financiare pentru modernizarea si popularea infrastructurii zootehnice

Inexistenta retelei de alimentare cu gaz metan

Inexistenta unei statii de epurare si tratare a apelor uzate

Comuna duce lipsa de spatii verzi amenajate si plantatii de protective

Existenta de teren agricol necultivat pana la 50 ha

OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afara (prin investitori)

Accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale

Regenerarea comunitatilor rurale

Existenţa unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel judeţean;

AMENINŢĂRI

Deteriorarea infrastructurii fizice deja existente

Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

Lipsa informarii cu privire la fondurile europene


2. POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Cresterea numarului de cadre didactie calificate

Multiculturalismul care produce un amestec bogat de idei şi de perspective esenţiale pentru o calitate ridicată a vieţii

PUNCTE SLABE

Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in scadere datorita scaderii demografice a populatiei

Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane)

Numar relativ mare al pensionarilor –520 persoane si persoanelor inactive de 50

Absenta unor programe pentru educatia adultilor de-a lungul vietii

Slaba implicare a parintilor in sistemul educatioanal

Lipsa acuta de locuri de munca pentru persoanele cu studii superioare

Lipsa solidaritatii sociale

Neimplicarea civica

Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii
actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in special;

Migrarea persoanelor tinere spre strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta;

Nu exista programe de constientizare a populatiei cu privire la strangerea selectiva a gunoaielor

OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea resurselor umane în cadrul porgramelor POS - DRU;

AMENINŢĂRI

Creşterea abandonului şcolar datorită situaţiei economice naţionale

Inexistenţa coeziunii sociale

Cresterea ponderii muncii la negru, cu efect negativ asupra pietei muncii

3. ACTIVITATI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Exista posibilitatea de a crea un Parc Industrial care sa atraga in zona mai multi investitori

Potential existent pentru obtinerea de produse ecologice

Traditii locale in cresterea animalelor

Benzinarie in comuna

Existenta unei ferme de crestere a porcilor- capacitate 18.000 porci

Existenta unei ferme de bovine (~50-150 capete)

Existenta a cinci crescatori individuali de ovine (150-500 oi/turma)

Existenta unui crescator de cai Pur Sange Englez (50 cai)

PUNCTE SLABE

Diversificarea slaba a activitatilor economice in zona rurala

Insuficienta activitatilor si serviciilor generatoare de venituri specific zonei rurale

Numar redus al intreprinderilor pentru crearea de locuri de munca

Ponderea ineexistenta a investitiilor straine

Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor

Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii in agricultura

Slaba informare, cu privire la normele europene

Lipsa de preocupare a cetatenilor si autoritatilor locale în dezvoltarea turismului cultural

Slaba dotarea tehnica a tuturor sectoarelor din zootehnie si agricultura

Promovarea insuficienta a zonei rurale si a produselor specific

Colaborare precară cu sectorul de afaceri de la nivel local

OPORTUNITĂŢI

Accesul la INTERNET este o oportunitate pentru o informare rapidă şi corectă

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorbţie şi modernizare ridicat (turism, agricultură);

AMENINŢĂRI

Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene

4. ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Se mai pastreaza un specific al arhitecturii caselor din comuna, unele cu o vechime de peste 100 de ani, printre acestea aflandu-se si cea in care s-a nascut pictorul Stefan Jager, din pacate ea neputand fi inclusa in circuitul turistic al comunei, ca si casa memoriala

Organizarea balciurilor,cu ocazia sarbatorilor hramurilor bisericilor,poate fi un mijloc de atractie turistica

Se gasesc o serie de monumente, ce pot fi considerate obiective turistice, cum ar fi cele dedicate eroilor cazuti in primul razboi mondial

In localitatea Cenei se afla o casa, construita in anul 1924 si care face parte din patrimoniul national

Fiecare localitate a comunei, in spiritul traditiei si cultului pentru cei decedati, are cimitire proprii, unele separate pe etnii, in care se gasesc cavouri si pietre funerare valoroase, executate artistic

Existenta obiceiurilor populare si manifestatiilor culturale traditionale (Ziua Recoltei (Balul Strugurilor organizata anul in octombrie, Ziua eroilor- organizata de Ispas in Bobda- spre cinstirea localnicilor care s-au jertfit in Primul Razboi Mondial, Hramul Bisericii Ortodoxe Sarbe din Cenei – 26 iulie, Hramul Bisericii Ortodoxe Romane din Cenei – 15 august, Hramul Bisericii Ortodexe Romane din Bobda- de Rusalii, Sarbatoarea catolica –Kierway, Zilele lui Dusan Vasilievomagiu adus poetului si invatatorului sarb etc.

Existenta posturilor de televiziune si radio din Timisoara, ziare judetene ce pot informa populatia

Exista clubul Femina

PUNCTE SLABE

Slaba implicare a cetăţenilor în comunitate

Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor

Lipsa surselor de finanţare locală (din surse publice sau private) adresate ONG-urilor

Inexistenta unor forme de promovare a comunei pentru cresterea numarului de turisti pe
teritoriul acesteia

Nu exista ziar local

Oferta culturala este nediversificata

Pierderea traditiilor

Colaborare slabă dintre APL, sfera civilă (cetăţenii) şi mediul de afaceri


OPORTUNITĂŢI

Implicarea ONG-lor naţionale, specializate în rezolvarea problemelor comunităţilor locale şi a grupurilor pe care le reprezintă

Fondurile structurale primite din partea Uniunii Europene

AMENINŢĂRI

Retragerea din România a activităţii unor finanţatori tradiţionali
Continue Reading...

Analiza SWOT - instrument de formulare a strategiilor locale de dezvoltare

Pornind de la vizitele pe care le-am facut în toate comunităţile microregiunii, cu participarea entuziastă a echipei proiectului, cu antrenarea a numeroase resurse umane din comunităţile ţintă, s-au identificat problemele locale, s-au dezbătut soluţii, şi ca rezultat s-au elaborarat cele 11 analizele SWOT la nivelul comunitatilor microregiunii Banat-Ripensis pe care le-am postat în vederea consultării.

Prin această secţiune ne-am propus să validăm analizele SWOT realizate, să lucrăm împreună cu dumneavoastră, să ne consultăm, pentru a completa, analiza şi de ce nu, a corecta analizele postate în funcţie de toate opiniile existente.
De aceea, va propunem să puneţi întrebări, să faceţi comentarii pentru că numai împreună putem contribuii la dezvoltarea comunitară si ameliorarea problemelor comunităţii.

Continue Reading...

LEADER – sprijină comunitățile



LEADER este un program inovativ pentru dezvoltare ruralã, care se deruleazã în Uniunea Europeanã începând din anul 1991, concentrat în principal pe consolidarea din punct de vedere socio-economic a unor microregiuni formate pe bazã de asocierea si cooperarea pe termen mediu si lung a factorilor locali publici si privati si pe întãrirea aparatului administrativ de la nivel local în scopul dezvoltãrii armonioase a acestor microregiuni prin promovarea potentialului teritoriului. Ce aduce în plus LEADER fatã de celelalte programe de tipul Sapard sau Phare este tocmai implicarea factorilor privati în procesul de identificare a nevoilor comunitãtii si în procesul de decizie din cadrul GAL-ului. Dupã implementarea programului, dosarele si cererile de finantare a membrilor comunitãtii vor fi aprobate si finantate în comitetul de decizie a Grupului de Actiune Localã respectiv.

O scurtă istorie a programului Leader
Leader a fost lansat în 1991, cu scopul de a ameliora potenţialul de dezvoltare a zonelor rurale, prin exploatarea iniţiativelor şi competenţelor locale, prin promovarea dobândirii de cunoştinţe privind dezvoltarea locală integrată şi prin răspândirea acestor cunoştinţe în alte zone rurale.
a) Leader face parte din politica mai vastă de dezvoltare rurală a UE
Obiectivele abordării Leader sunt în conformitate cu cele ale politicii globale UE de dezvoltare rurală. Politica Agricolă Comună, afl ată în permanentă evoluţie, iaîn considerare diversitatea zonelor şi peisajelor rurale, identităţile locale bogate şi valoarea tot mai însemnată pe care societatea o acordă calităţii superioare a mediului natural. Acestea sunt considerate bunurile majore ale zonelor rurale ale UE.
b) Povestea iniţiativei Leader
Diferitele abordări privind dezvoltarea rurală, experimentate înainte de începutul anilor ’90, erau în general sectoriale, concentrându-se îndeosebi asupra fermierilor şi urmărind încurajarea modifi cării structurale a agriculturii. Abordarea se făcea „de sus în jos”, cu ajutorul unor planuri de susţinere decise la nivel naţional sau regional. Factorii locali interesaţi nu erau întotdeauna încurajaţi să dobândească abilităţi care să le permită să proiecteze singuri viitorul propriilor lor
zone.
Abordarea „de jos în sus”, axată pe zonă, implicând comunităţile locale şi sporind valoarea resurselor locale, a început, treptat, să fi e considerată o modalitate nouă de a crea locuri de muncă şi societăţi economice în zonele rurale. Leader a început ca un mod experimental de a reuni, la nivel local, diferite proiecte şi idei, factori interesaţi şi resurse. S-a dovedit a fi un instrument ideal pentru testarea modului de extindere a oportunităţilor pentru zonele rurale.
Porţiunea teritoriului UE în care se aplică abordarea Leader, numărul grupurilor Leader şi nivelul fi nanţării alocate abordărilor de tip Leader au crescut considerabil de la lansarea în 1991 a programului Leader.
c) Contextul politicii: de la o iniţiativă-pilot, la un curent dominant
În termeni de politică, Leader a fost introdus ca o „Iniţiativă Comunitară”, finanţată din Fondurile Structurale ale UE. Au existat trei generaţii de Leader: Leader I (1991-1993), Leader II (1994-1999) şi Leader+ (2000-2006). În această perioadă, statele membre şi regiunile au avut programe Leader autonome fi nanţate separat din fonduri rezervate la nivelul UE.
Începând cu 2007, abordarea Leader va fi integrată („încorporată”) în politica globală de dezvoltare rurală a UE. Aceasta înseamnă că Leader va fi inclus în programele naţionale şi regionale de dezvoltare rurală sprijinite de UE, alături de alte axe de dezvoltare
rurală.


Implementarea LEADER în România
Unde suntem?


Faza 3 partea I– în implementare (Decembrie – Iunie 2010)
- 111 potențiale teritorii

Selecția GAL – 2010 partea II. – se vor selecta 80 de GAL-uri.

Continue Reading...

De ce Plan de Dezvoltare?

Astăzi, mai mult ca oricând, comunităţile trebuie să răspundă exigenţei de a găsii modalitaţi noi şi creative pentru a face faţă presiunilor la care sunt supuse. Abordări noi sunt necesare pentru a rezolva problemele prezentului şi pe cele ale viitorului. Acest aspect l-a avut în vedere Asociaţia Microregională Banat-Ripensis de Dezvoltare a Localităţilor prin iniţierea proiectului de a elabora un Plan de Dezvoltare Locală a Microregiunii Banat-Ripensis şi a înfiinţa şi dezvolta un Grup de Acţiune Locală. Au răspuns propunerii noastre numeroşi parteneri locali, reprezentanţi ai diverselor instituţii, organizaţii neguvernamentale, patronate, cetăţeni, care doresc să se implice cu responsabilitate în elaborarea şi implementarea unui Plan de Dezvoltare a Microregiunii Banat-Ripensis în beneficiul comunităţilor locale, ceea ce reprezintă în opinia noastră o bună premisă a unei conceptii economice-sociale unitare, menite să asigure sustenabilitatea şi continuitatea procesului dezvoltării durabile a microregiunii în beneficiul comunităţilor.
Microregiunea Banat-Ripensis are nevoie de o abordare unitară şi complementară a iniţiativelor de dezvoltare economice, sociale, culturale, educationale, etc.
Realizarea în mod participativ a Planului de Dezvoltare va permite actorilor locali să se antreneze în acţiuni cu impact sigur asupra dezvoltării comunităţilor lor şi direcţionarea iniţiativelor locale către o viziune comună.
Continue Reading...

Asociaţia Microregională „Banat-Ripensis”


• Şi-a început activitatea în luna iunie 2001
• Este o organizaţie non-profit
• Sediul său este situat în oraşul Jimbolia

Misiunea asociației este de a contribui prin mijloace specifice la dezvoltarea economico-socială şi culturală a localităţilor, la conservarea mediului natural şi a specificului zonal şi de a dezvolta activităţi economice directe de valorificare a resurselor acestora în beneficiul localităţilor asociate.
Microregiunea Banat-Ripensis este situată în partea de vest a judeţului Timiş, de-a lungul frontierei cu Serbia, cuprinde 10 comunităţi rurale şi un oraş mic, şi este formată prin asocierea Consiliilor Locale aparţinând oraşului Jimbolia şi comunelor: Cărpiniş, Cenei, Comloşu Mare, Săcălaz, Uivar, Lenauheim, Gottlob, Checea şi Iecea Mare.
În cei peste 7 ani de activitate, Asociația Microregională Banat-Ripensis a derulat peste 20 de proiecte cu finan?are externă, acest fapt determinând o creştere a capacității de implementare acestor tipuri de proiecte. Dintre proiectele de succes implementate amintim: Înființarea Centrului de Dezvoltare Comunitară, a Biroului de Consiliere pentru Cetățeni și a Centrului Expozitional Expo-Ripensis, proiectul „Trasee ale comunicării între microregiuni transfrontaliere”, Programul PAL-TIN (Consiliul Local al Copiilor şi Consiliul Local al Tinerilor ), Proiectul Muzeul Presei “SEVER BOCU”
Continue Reading...
 

Site Info

Contact

GAL Ripensia Copyright © 2009 WoodMag is Designed by Ipietoon for Free Blogger Template